Dispar notele la anumite materii, inspectoratele judeţene se transformă

Educaţia se pregăteşte pentru o nouă „revoluţie”. Nici nu mai contează a câta este, interesante vor fi efectele. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că elevii care vor începe şcoala după intrarea în vigoare a noii legi a educaţiei, septembrie 2023, nu vor mai avea note la Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, ci vor fi evaluaţi cu Admis sau Respins. Orientarea şcolară şi portofoliul educaţional al elevilor sunt lucruri de bază, care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, a mai spus ministrul Educaţiel. Rezultatele elevilor se exprimă în învăţământul primar din calificative anuale, unice prin arii curriculare, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative. Sorin Cîmpeanu a declarat: „Pentru elevi am definit o serie de lucruri. (..) Învăţământul obligatoriu va cuprinde grupa mică, începând cu anul 2030, cuprinde deja grupa mijlocie, grupa mare, din învăţământul preşcolar, învăţământul primar, secundar inferior şi învăţământul liceal. Parcursul şcolar şi evaluările elevilor au ca scop evaluarea, orientarea, încurajarea, optimizarea învăţării şi dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare ale elevilor. Evaluarea va fi centrată, conform acestei legi, pe competenţe. În plus, este obligatoriu să se ofere feedback în timp real, elevilor, şi aceste evaluări vor sta la baza planurilor individuale de învăţare”. Sorin Cîmpeanu a arătat că pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023, la finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor trebuie să întocmească un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. Activitatea didactică, pe perioada clasei pregătitoare, va ţine cont de constatările acestui raport, a spus ministrul Educaţiei. La finalul clasei pregătitoare şi a clasei întâi, cadrul didactic va trebui să realizeze un raport descriptiv de evaluare, atât a dezvoltării fizice, cât şi cognitive, soci-emoţionale, a limbajului, a abilităţilor de citit, de scriere, de calcul matematic şi a dezvoltării capacităţilor şi abilităţilor de învăţare. La finalul claselor a doua, a patra şi a şasea, elevii vor susţine evaluări naţionale scrise, la limbă şi comunicare şi la matematică. Ministrul a ţinut să precizeze că este foarte important ca aceste rezultate să fie trecute în portofoliul educaţional al elevului. „Viziunea acestei legi cu privire la portofoliul educaţional este radical schimbată”, a declarat Cîmpeanu. Rezultatele elevilor se exprimă în învăţământul primar din calificative anuale, unice prin arii curriculare, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative. În învăţământul primar inferior se exprimă prin note de la 1 la 10, iar în cel superior şi în cel terţiar tot prin note de la 1 la 10. Cîmpeanu a explicat faptul că acei elevi care vor începe după intrarea în vigoare a acestei legi, nu vor mai avea calificative de la 1 la 10 pentru ariile curriculare Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, deci cel mai devreme din septembrie 2023. Orientarea şcolară şi portofoliul educaţional al elevilor sunt lucruri de bază, care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, a mai spus ministrul Educaţiel, el arătând că dirigintele şi consilierul şcolar vor avea obligaţia să emită o recomandare de încadrare în educaţia secundară superioară. Portofoliul educaţional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de recuperare, toate diplomele, certificatele dobândite la activităţile de învăţare şi se va utiliza din grupa mijlocie de la grădiniţă, fiind obligatoriu pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.

Sorin Cîmpeanu a mai anunţat că prin noile legi ale educaţiei naţionale, inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică. De asemenea, apare Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţi, prin reoganizarea Agenţiei Române pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (ARACIP), precum şi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar. În noua lege, apare pentru prima dată posibilitatea încetării mandatulu unui director de şcoală, în situaţia în care ANISAP constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate. El a precizat că atribuţiile acestora vor fi inspecţia de specializate, organizarea de sistem gestionarea mobilităţii personalului didactic, evoluţia în carieră şi alte atribuţii admnistrative. Ministrul a arătat că se va realiza prin reoganizarea Agenţiei Române pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (ARACIP), care va fi componenţă a ANISAC, adăugând că atribuţiile vor fi atât de asigurare a calităţii ca şi până acum dar şi de inspecţie sistemică. „În acest fel, vom elimina suprapunerile dintre inspecţiile sistemice realizate de fostele inspectorate şcolare judeţene şi ARACIP”, a spus ministrul, afirmând că ANISAP va avea şi structuri teritoriale, cel mai probabil birouri regionale. Aceeaşi autoritate va avea în componenţă Comisia Naţională pentru Inspecţie şcolară, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie profesională a cadrelor didactice. O altă instituţie va fi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar. Această nouă instituţie va avea structuri la nivel judeţean, ceea ce se cunoaşte acum sub numele de Casa Corpului Didactic.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro